Se apropie ziua de 9 mai, care de departe este cea mai importantă sărbătoare din Rusia lui Putin. Ea umbrește orice altă sărbătoare cu caracter religios, istoric sau cultural, manifestându-se ca un soi de religie păgână. Evenimentul respectiv a fost sacralizat încă pe vremea comuniștilor. Alături de ziua de 7 noiembrie (ziua loviturii de stat din 1917) acestui eveniment i-au fost conferite semnificații mistice. Încărcătura lui simbolică a fost adusă la un grad maxim de fanatism paroxistic. Toată lumea este obligată să mărturisească această credință fără nici o abatere, în caz contrar riscând să fie sancționată dur de către regimul care veghează cu strășnicie la respectarea religiei de stat pe care am putea-o numi sovietolatrie.
Discursul oficial triumfalist glorifică nu doar eroismul celor peste 20 de milioane de oameni morți în acel război, pierderi care ar fi putut evitate în mare, dar politică dementă a lui Stalin nu avea milă pentru viețile lor. Minciuna oficială, veche de când puterea sovietică, pretinde precum că URSS a salvat lumea de ciuma fascistă, dar uită să amintească faptul că a fericit mai multe popoare europene cu ciuma comunistă. Noi, națiunile din Estul și Centrul Europei, știm foarte bine care a fost prețul eliberării bolșevice de sub naziști. Ocupație militară, teroare politică, desproprietărire, asasinarea cu milioanele a elitei naționale și celelalte splendori ale unui regim tiranic dirijat de la Moscova.
Însă chiar și după căderea regimului comunist, nici astăzi, la peste 35 de ani de când țările aflate sub ocupație sovietică s-au eliberat de tutela Moscovei, Kremlinul nu iartă nici uneia dintre țările din spațiul ex-comunist lipsa de subordonare față de linia oficială a propagandei neosovietice. În Republica Moldova, de pildă, ziua de 9 mai e un prilej permanent de război politic dintre sovietolatrii afiliați Kremlinului și occidentofilii care contestă realizările raliului comunist.
Culmea blasfemiei acestui cult fundamentalist este divinizarea “focului veșnic” prezentat ca simbol al cinstirii memoriei celor căzuți pentru apărarea patriei lor, nu a noastre. Asta în timp ce orice om cu o minimă educație religioasă știe din rugăciuni că expresia “focul veșnic” semnifică nimic altceva decât iadul, focul Gheenei, locul blestemat unde se chinuie pentru eternitate sufletele păcătoșilor. Să fie oare vorba despre o simplă ignoranță teologică sau despre o coincidență? Greu de crezut, dacă e să ținem cont de esența eminamente demonică a ereziei comuniste.
Maniera de-a dreptul somptuoasă, de o tragică ironie, în care se pregătesc să marcheze de această dată evenimentul cu pricina oficialitățile de la Moscova este demnă de toată mila. De mai bine de trei ani Rusia se află în plin război. Acesta se poartă nu doar pe teritoriul Ucrainei, suferă și înregistrează zilnic victime omenești și pierderi materiale considerabile și partea rusă. Iar despre o eventuală victorie a Rusiei asupra regimului de la Kiev este cel puțin prematur de vorbit. O victorie într-un război presupune capitularea uneia dintre părțile beligerante, iar nu distrugeri reciproce în avantajul unor terțe părți și medierea de către un Trump (care deja a eșuat!) a unui iluzoriu și înșelător tratat de pace.
Am mai spus și repet. Fațada propagandistică a Rusiei de azi amintește de satul lui Potemkin, acțiunile și declarațiile oficialilor purtând un caracter eminamente butaforic. Discursul oficial se îngrijește doar de păstrarea aparențelor, realitatea propriu-zisă fiind acoperită de perdeaua de fum a minciunii oficiale. Însăși natura ideologiei numite putinism este un soi de melanj format din religia civilizației sovietice și miturile ideologiei liberale. Un cocktail toxic ce se revarsă asemeni unui tsunami peste cetățenii ruși lipsiți de accesul la informația de alternativă și pedepsiți cu pușcăria pentru abaterea de la linia oficială.
Termenul cel mai ingrat și cumva vulgar, dar care totuși caracterizează perfect mentalitatea regimului putinist este cel de “sovok”. Termenul s-ar traduce prin cuvântul “chiuretă”, un fel de lopățică de strâns gunoiul, cu părțile laterale îndoite în sus. Însă în accepția lui actuală el se descifrează astfel. Un ins care a rămas impregnat până-n măduva oaselor de adorația față se regimul sovietic, motiv pentru care este considerat un tăntălău de către oamenii mai culți. Anume acest termen mai puțin flatant îi este atribuit de decenii lui Vladimir Putin. La o privire mai atentă toate sforțările acestuia de a poza în (im)postura de ortodox și de ins care s-ar fi desprins de maladia secolului precedent se destramă imediat.
Probabil altfel nici nu poate fi dacă e să ține cont de faptul că toate frâiele puterii din Rusia de azi sunt menținute de către niște personaje care s-au (de)format timp de decenii anume sub vechiul regim comunist. Ei pur și simplu doar asta știu, iar la vârsta lor anchiloza intelectuală este o stare firească. Tocmai de aceea am numit această guvernare cu termenul gerontocrație, adică, așa cum precizează DEX, un sistem de guvernare în care puterea politică sau conducerea aparține bătrânilor.
Pentru exemplificare să trecem în revistă vârsta principalilor deținători de putere din Rusia. Vladimir Putin, președinte - 73 de ani, Serghei Lavrov, Ministru de externe - 75 de ani, Iurii Ușakov, consilierul președintelui pentru probleme de politică externă - 78 de ani, Nikolai Patrușev - fost șef al FSB, consilier prezidențial - 74 de ani, Serghei Șoigu, ex-ministru al Apărării, secretar al Consiliului de Securitate - 70 de ani.
Ziua de 9 mai este marcată în condițiile unei intensificări masive a atacurilor cu drone întreprinse de către regimul de la Kiev. Însă nici riscurile de a se pomeni ținta unor acte teroriste nu pot opri mașinăria de stat de la Moscova de plăcerea de a mai demonstra încă o dată continuitatea ideologică în raport cu URSS. Chiar dacă mausoleului lui Lenin va fi drapat cu pudoare cu niște construcții decorative. Să nu uităm nici de faptul că în ultimele decenii cultul lui Stalin a devenit o politică stat în Rusia.
Atragerea cât mai multor delegații oficiale străine la evenimentul de la 9 mai la Moscova a reprezentat o miză strategică enormă. Astfel Putin caută să arate că nici pe departe nu se află într-o izolare internațională. Iar biruințele înaintașilor din războiul de acum 80 de ani ar trebui să acopere cumva eșecurile urmașilor care parazitează pe seama sacrificiilor generațiilor anterioare.
Stranie stare de jubilație. În timp ce soldații și ofițerii ruși mor pe linia întâia a frontului Ucrainean, iar teritoriul Rusiei este atacat zilnic de către sute de drone ale inamicului, administrația de la Kremlin face ce știe mai bine. Festivități, parade, mascarade care mai de care, doar să-și acopere cumva propria inconsistență și mai ales neputința de a învinge cu adevărat în războiul din Ucraina.
