Sari la conținut

AVATARURILE PROFESORULUI DUGHIN (11). Soft power à la russe și disidența controlată de caracatița de la Kremlin


4 mai 2023. Replica mea lui Pierre Hillard.

Personal am avut onoarea să mă întâlnesc cu Pierre Hillard o singură oară. Cred că era anul 2018 sau poate 2019. Cel care mi-a organizat această întâlnire la o cafenea din centrul Parisului era Antony Bonamy, care conducea editura „Culture&Racines” și publica lucrările acestui autor. La acea oră deja citisem câteva cărți ale lui. Atunci am convenit să traduc în română și să public volumul său „Cronicile mondialismului”. Am și primit manuscrisul actualizat și completat cu noi texte. Însă Antony a propus să edităm mai întâi cartea lui Pierre-Antoine Plaquevent „Soros și societatea deschisă”, ceea ce am și făcut. Iar ulterior na-m mai reușit să revin asupra manuscrisului lui Pierre Hillard.

Între timp continuam să procur toate cărțile scrise de acest autor și să urmăresc discursurile sale în cadrul unor conferințe și emisiuni. Știam că el este parte a echipei disidenților francezi, alături de Alain Soral, Pierre-Antoine Plaquevent și ceilalți. Am văzut mai multe conferințe sub egida „Égalité et Réconciliation”. Tocmai de aceea în percepeam pe toți aceștia ca fiind membri ai aceleiași echipe de intelectuali care se opun Sistemului.

Astfel, atunci când Youssef Hindi m-a rugat să scriu un scurt articol despre Dughin ca răspuns la opinia lui Pierre Hillard care îl prezenta drept un adept al unor practici oculte, am făcut-o fără să realizez că de fapt este vorba despre o polemică mult mai dură decât o mică neînțelegere între prieteni. Într-adevăr, l-am văzut nu o singură dată pe Dughin spunându-și rugăciunea înainte de masă, o cunoșteam pe soția sa Natalia, precum și pe fiica sa Daria, care urma și ea tradiție creștin ortodoxă. Astfel la 4 mai 2023 articolul meu este publicat pe site-ul Strategika.fr:

https://strategika.fr/2023/05/04/polemique-autour-dalexandre-douguine-iurie-rosca-repond-a-pierre-hillard/.

Însă în august 2023 am descoperit un video datat cu anul 1995 care m-a zguduit. L-am văzut pe Aleksandr Dughin pe scenă, în cadrul unui spectacol macabru și blasfemator, citind un text al faimosului satanist Aleister Crowley. Nu-mi venea să cred ochilor mei. Niciodată nu văzusem nimic mai cutremurător, mai dezgustător, mai monstruos. Batjocura deschisă față de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, acea cruce care se rotea ca la circ, parodiind sacrificiul lui Dumnezeu Fiul pentru omenire, simularea actului sexual între bărbați (în timp ce Dughin declama invocarea lui Satan cineva se apropia tiptil în spatele lui și simula actul sexual cu el), toate acestea fiind însoțite de niște stridențe sonore și mișcări haotice ale unor personaje lovite de o transă magică.

Fiind profund marcat de cele văzute, am încercat să-mi amintesc ce făceam eu în 1995. Printre altele adunam lumea la mitinguri de masă, la conferințe și congrese, la universități de vară, seminare sau conferințe, unde rosteam de la microfon rugăciunea Tatăl Nostru. Publicam articole axate pe tradiția noastră creștin ortodoxă. Distribuiam cărți de rugăciuni. Întreaga noastră acțiune politică și culturală a fost mereu axată pe Tradiția Creștinismului Răsăritean.

Iată versiunea video a acelui spectacol demonic: https://youtu.be/OrTbZlM0tio

După ce am vizionat acel video cutremurător, l-am contactat pe Youssef Hindi. Nu-mi puteam reveni din starea de șoc. Cred că i-am trimis și linkul cu acea reprezentare teatrală ocultistă. Însă am fost profund uimit de calmul cu care a reacționat Youssef. El mi-a zis că acea întâmplare avusese loc cu tocmai treizeci de ani în urmă și că omul se mai schimbă pe parcursul vieții. Am fost de acord cu asta, dar am menționat că, deși citisem peste zece cărți ale lui Dughin, dar și o multitudine de articole, vizionasem mai multe interviuri și cuvântări ale acestuia, nu am remarcat niciodată faptul ca el să-și fi regretat rătăcirile din tinerețe.

Mai mult, mi-am amintit că Dughin mereu își amintește cu mândrie de colaborarea lui cu muzicianul de avangardă Sergey Kuryokhin, care de fapt reprezenta una dintre manifestările oribile ale subculturii pop, această fiind la cu totul altă extremitate decât valorile tradiționale, pe care le afișează Dughin în ultimele decenii. Preiau de pe internet cât ceva despre acest artist excentric, care se înscrie perfect în ingineriile sociale ce devastează orice urmă de normalitate și de artă autentică, induse de către Institutul Tavistock:

Proiectul Pop-Mekhanika

Înființat în 1984, Pop-Mekhanika a fost un ansamblu muzical experimental și un spectacol teatral care a spart tiparele muzicii tradiționale. Stil: Îmbină jazz-ul, muzica clasică, avangarda, rock-ul și muzica electronică. Spectacolele erau un haos organizat, adesea incluzând zeci de muzicieni, actori, dansatori, animale și obiecte de recuzită pe scenă.

A se reține că Dughin și-a însușit temeinic acest termen englezesc, pe care-l repetă mereu atunci când vine vorba de „arta” scenică în stilul lui Sergey Kuryokhin: performance. De fapt, este vorba despre o cacofonie sonoră infernală, stridentă și devastatoare, însoțită de mișcări haotice ale unor personaje parcă ieșite din iad, care îmi amintesc perfect de cele pe care le-am urmărit cu uimire la deschiderea celui mai lung și mai adânc tunel din lume în 2016 în Elveția. Vezi linkurile:

https://youtu.be/Y-Tf0-tuRJ8

https://youtu.be/r-EvDNbPKuY.

Aceleași înscenări satanice le-am urmărit în mod repetat cu ocazia deschiderii jocurilor olimpice.

Nu pot înțelege nici până astăzi reacția mai mult decât moderată a lui Youssef Hindi la acel video din 1995. Eu, însă, ca urmare a acelei întâmplări, mi-am dat seama cât de grav am greșit atunci când am căzut de acord să scriu acele câteva rânduri polemice ce vizau atitudinea lui Pierre Hillard față de Dughin.

Între timp am citit și cărțile lui Pierre HillardConstantele geopoliticii și misticismului rusesc: de la Romanovi la Vladimir Putin” (data apariției — 30 iunie 2023) și „A înțelege Imperiului Lubavitch” (data apariției — 5 septembrie 2024).

Mă simțeam vinovat față de acest autor. Iar la 24 ianuarie 2025 i-am trimis următorul mesaj electronic:

Domnule Pierre Hillard,

Vă scriu acest mesaj pentru a-mi exprima regretul că, acum câțiva ani, am scris o notă despre Dughin care contrazicea opiniile dumneavoastră.

Îmi dau seama acum că m-am înșelat. Ca dovadă, vă trimit cel mai recent articol al meu:

https://arcaluinoe.info/fr/blog/2025-01-22-n1hfgger

M-am simțit onorat când, acum un an, Lucien Cerise, adeptul fanatic al lui Putin, m-a menționat alături de dumneavoastră și de Nicolas Bonnal.

Tocmai am terminat de citit cartea dumneavoastră despre „constantele geopolitice”. Acum voi citi „A Înțelege Imperiul Lubavitch”.

Felicitări pentru munca depusă.

Fie ca Mântuitorul Iisus Hristos să vă ocrotească*

Iurie Roșca

Însă domnul Hillard nu mi-a răspuns la acest mesaj, ca, de altfel, și altele expediate anterior. Poate pentru că a rămas supărat pe mine că n-am mai publicat cartea lui în română, poate întrucât e un om foarte ocupat. Dar ca să se știe atitudinea mea față de acest distins autor, îmi permit să mai public un mesaj electronic, pe care i lam expediat încă la 25 august 2021:

Stimate domnule Hillard,

Sunt Iurie Roșca din Moldova. Ne-am cunoscut la Paris acum câțiva ani prin intermediul prietenului nostru Antony. Intenționam să traduc și să public cartea dumneavoastră în limba română, deși încă nu am reușit să o fac. Vă scriu pentru a-mi exprima admirația pentru munca dumneavoastră &mdash atât pentru cărțile dumneavoastră, cât și pentru prelegerile dumneavoastră publice. Sunt deosebit de impresionat de patru lucruri: erudiția dumneavoastră, simțul dreptății, curajul dumneavoastră și, mai presus de toate, spiritul profund al unui creștin adevărat. Aveți o înțelegere strălucită a mizei implicate în această bătălie spirituală și &mdash spre deosebire de majoritatea prietenilor noștri comuni &mdash nu cădeți în capcana republicanismului sau a paradigmei liberale. A contesta Sistemul pe baza unei platforme atee, național-democratice este o abordare extrem de vulnerabilă, care este în cele din urmă sortită eșecului. Cu alte cuvinte, spre deosebire de alții, dumneavoastră nu rămâneți limitat la domeniul imanenței; în schimb, vă ridicați la o interpretare spirituală și mistică a cauzalității și scopului istoriei &mdash chiar și în această epocă nefericită a Marii Resetări.

Sunt un creștin ortodox practicant și îmi afirm credința în tot ceea ce fac ca jurnalist și figură publică. Totuși, nu pot să nu admir ținuta impecabilă a unui catolic autentic. Aș fi încântat să schimbăm idei din când în când &mdash eu, un creștin din Orientul Bizantin, și dumneavoastră, un creștin catolic din Occident. Vă rog să-mi iertați lungimea acestui mesaj.

Dumnezeu să vă aibă în pază!

P.S.: Aveți mai jos câte ceva despre mine.

https://flux.md/stiri/letat-roumain-a-annonce-son-ennemi-no-1-iurie-rosca

https://t.me/iurierosca

http://www.iurierosca.md.

(va urma)

Jurnalist conservator, editor și traducător.