Un eveniment politic ce s-a consumat în zilele de 7-8 februarie la Madrid merită o analiză minuțioasă, dincolo de propaganda partizană și triumfalistă care l-a însoțit. Este vorba despre reuniunea unor lideri de partid din o serie de țări, care s-au autoproclamat anti-Sistem, asumându-și modesta titulatură “Patrioții pentru Europa”. Și ca să nu încapă nici o îndoială cui anume îi sunt afiliate aceste partide, sloganul asumat de către acestea este “Make Europe Great Again!”. Astfel înțelegem din prima secundă că este vorba despre un conglomerat politic pliat pe valul popularității lui Donald Trump, care îi imită sloganul MAGA.
Statu Quo la sfârșit de ciclu
Remarcăm din capul locului caracterul vicios al felului în care înțeleg aceste partide suveranitatea Europei și a fiecărei țări în parte. Înțelegem dorința de a se plia pe valul popularității lui Trump și de a valorifica momentul pentru un surfing politic de succes. Însă dincolo de aspectele de marketing politic, ceea ce transpare în mod izbitor din discursul public respectiv este o mentalitate pernicioasă de subalternizare a Europei față de “fratele mai mare” sau unchiului Sam, care a fost impusă după cel de-al Doilea Război Mondial țărilor europene, vasalizate de către aliații anglo-americani. Învingătorii și-au impus dictatul asupra întregii Europe continentale prin complicitatea celor trei, Churchill, Roosevelt și Stalin.
Astfel, “patrioții europeni” își trădează postura de exponenți ai unei puteri străine în propriile țări, constituind de fapt niște structuri de ocupație non-militară a Europei, aservite imperialismului american.
Conferințele de la Yalta și Potsdam, care au decis partajarea prăzii de război între sovietici și anglo-americani prin colonizarea țărilor europene constituie un subiect puțin cunoscut. Și dacă expansiunea URSS în Estul și Centrul Europei este blamată, satelizarea părții vestice a Europei este machiată intens cu miturile “misiunii eliberatoare a SUA și a Marii Britanii”. Iar cine iese din linia narațiunii oficiale este tratat ca “revizionist” și nazist etc. Din câte se vedem, băieții din gruparea de la Madrid, nu intenționează să sfideze acest statu quo, menținându-se în albia “corectitudinii politice”.
Citez aici în treacăt doar două cărți scrise de autori francezi de o aleasă vocație patriotică, pe care le-am tradus și publicat în versiunea română la Universitatea Populară de la Chișinău, care tratează cu maximă rigurozitate semnificația divizării Europei după 1945. Este vorba despre lucrarea lui Ivan Blot “Europa colonizată” și volumul lui Herve Juvin “Zidul de Vest nu a căzut”. Acești autori accentuează pe bună dreptate faptul că în timp ce destrămarea URSS a determinat dezagregarea blocului comunist și retragerea trupelor sovietice din țările ocupate, Europa Occidentală continuă să suporte colonizarea de ordin militar, politico-juridic și economic a tandemului anglo-saxon SUA și Marea Britanie.
De la comunism spre globalism “cu față umană”
Prin urmare, dacă tot se vorbește despre prăbușirea arhitecturii geopolitice instaurate după 1945, am fi fost în drept să așteptăm de la niște adevărați patrioți europeni o poziție fermă, prin care să se ceară încetarea dominației străine asupra continentului nostru. Amintim aici că după căderea URSS această dominație s-a extins și asupra țărilor din spațiul ex-comunist, care au fost reduse la statului ingrat de colonii ale corporațiilor transnaționale ce se ascund în spatele unor măști sau branduri cum ar fi SUA, UE, NATO.
Din această perspectivă “rebelii” adunați la Madrid îmi amintesc de comuniștii cu față umană din perioada Perestroika a lui Gorbaciov, care se situau pe platforma “reformatorilor”. Aceștia nu contestau nici monopolul ideologic, nici religia politică a partidului-stat, ci se limitau la niște revendicări de ordin cosmetic. Iar în ce privește “chestiunea națională” linia afișată era “suveranitate limitată” a “doctrinei Brejnev” pentru țările socialiste și “suveranitatea în cadrul URSS” pentru republicile imperiului sovietic.
În loc să profite de bulversarea uriașă provocată de revenirea la Casa Albă a lui Trump, de haosul și incertitudinea ce domnește atât în mediul establishmentului american, cât și a celui european pentru a-și revendica drepturile la o adevărată suveranitate națională, politicienii adunați la Madrid vădesc un servilism lamentabil față de hegemonul american. Iar intenția declarată de a se asocia cu Administrația Trump pentru a pune la punct birocrația din fruntea Uniunii Europene este deopotrivă și lamentabilă, și degradantă. Aceasta scoate în vileag o totală impotență politică și o disponibilitate de a așterne propriile țări la picioarele lui Trump vecină cu trădarea intereselor naționale.
Așadar, autoproclamații patrioți nici nu visează la reașezarea geopolitică a propriilor țări și a Europei în ansamblu, astfel încât continentul nostru să aibă propria independență strategică în dialogul cu SUA, Rusia și China. Dimpotrivă, ei bravează cu postura de lachei sau, mai delicat, “frați mai mici” ai împăratului de la Casa Albă care, în opinia lor, trebuie să le rezolve propriile probleme și în general să facă ordine în politica europeană. Dacă așa stau lucrurile, atunci cu ce se deosebesc acești politicieni de comuniștii din țările ocupate de către URSS, care se raportau cu fidelitate la tovarășul Stalin?
Bravii patrioți europeni, lista quasi exhaustivă
Să-i trecem acum în revistă pe eroii recentului eveniment de la Madrid:
- Marine Le Pen, Partidul Adunarea Națională/Rassemblement National, Franța;
- Viktor Orban, Fidesz, Ungaria;
- Matteo Salvini, Lega, Italia, președinte;
- Geert Wilders, Partidul Libertății, Olanda;
- Santiago Abascal, partidul VOX, Spania;
- Andrej Babiš, partidul ANO, Cehia.
Site-ul oficial al acestui grup https://patriots.eu/ enumeră mai multe partide care ar face parte din echipa respectivă, noi însă i-am trecut pe cei pomeniți în comunicatele de la eveniment. Amintim că această structură a apărut după ultimele alegeri în Parlamentul European din iunie 2024. Și că intenția declarată a acestora este se reprezinte o alternativă altor două grupuri din Parlamentul European, și anume Partidului Popular European și Socialiștilor. Prin urmare, așa cum prin 1990 cei din Congresul Deputaților URSS se adunau la Moscova pentru a le cere mai multe libertăți conducătorilor comuniști de la Moscova, tot astfel “patrioții reformiști” se adună la Bruxelles pentru a cere birocrației europene să le ofere și lor un pic mai multă libertate.
O astfel de atitudine poate părea una radicală și conformă intereselor naționale ale țărilor europene doar la prima vedere. E ca și cum foștii disidenți sovietici și luptători anticomuniști s-ar fi limitat la platforma “corectitudinii politice” a lui Gorbaciov. În acest context este bine să avem în minte felul în care vedea UE celebrul disident antisovietic Vladimir Bukovski: “UE = URSS”. Vezi video de mai jos: https://www.youtube.com/watch?v=bM2Ql3wOGcU.
Îmi permit să fac aceste aprecieri, deoarece eu însumi am fost angajat în lupta anticomunistă și de eliberare națională. Am avut onoarea să discut și cu Bukovski îndelung pe marginea acestor subiecte.
Din gândirea politică a atleților patriotismului european
Înainte să aruncăm o privire asupra tezelor lansate la recenta reuniune din capitala Spaniei haideți să parcurgem împreună documentul de bază al acestei grupări, plasat pe site-ul lor oficial cu denumirea de Manifest: https://patriots.eu/manifesto. Acest document vădește o inconsistență doctrinară de-a dreptul surprinzătoare. Totul se reduce la regretul că UE “a deviat” de la obiectivele sale mărețe. Iată prima frază din acest Manifest penibil:
Uniunea Europeană ― cândva un proiect de vis înrădăcinat în dorința de reconciliere după distrugerile cauzate de două războaie mondiale și decenii de diviziune ― s-a întors împotriva europenilor și urmărește în prezent interese contrare voinței națiunilor, regiunilor și comunităților mici care constituie casa noastră europeană.
Așadar, în accepția revoluționarilor respectivi, UE ar fi urmărit vreodată altceva decât desuveranizarea statelor europene, anihilarea politică, distrugerea economică, anularea suveranității monetare, dizolvarea culturală, vasalizarea militară, deznaționalizara prin imigraționism în conformitate cu “planul Kalergi” și topirea tuturor identităților colective în “cazanul globalizării”. De parcă nu s-ar cunoaște faptul că UE nu este un proiect european, ci de import, de dincolo de Atlantic, din SUA.
E suficient în acest sens să citești cartea autorului francez Phillipe de Villiers “J'ai tiré sur le fil du mensonge et tout est venu” (“Am tras de firul minciunilor și restul a venit de la sine”). O lucrate foarte bine documentată, care demonstrează fără putință de tăgadă că proiectul Uniunii Europene suprastatale este de origine americană, concepută și realizată în interesul marelui capital american și în detrimentul națiunilor europene. Iar “părinții fondatori” ai UE Jean Monnet și Robert Schuman n-au fost decât niște agenți de influență și niște unelte ale imperialismului american.
Autorul arată că “americanii nu doreau o Europă puternică. Ei doreau o piață auxiliară pentru a dispune de capacitatea lor de producție excedentară și o simplă “comisie executivă” într-un bloc transatlantic în care națiunile Europei să fuzioneze sub o guvernanță globală”.
Iar pentru a înțelege cum funcționează instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, BCE ar fi extrem de instructivă și cartea aceluiași autor “Le moment est venu de dire ce que j'ai vu”(“A sosit momentul să spun ce am văzut”) . În această lucrare Phillipe de Villiers își mărturisește propria experiență în calitate de deputat în Parlamentul European, arătând totala neputință decizională a acestei structuri și atotputernicia Comisiei Europene, formate din niște birocrați nealeși de nimeni decât de lobby-ul corporațiilor transnaționale care controlează tot ce mișcă la nivel de UE.
Raiul comunitar din reclama europenistă
Este cazul să menționăm aici și rolul nefast pe care îl joacă Banca Centrală Europeană, cu funcția de administrare a politicii monetare în Zona euro. Numai ignoranții nu cunosc, iar ipocriții nu recunosc faptul că BCE reprezintă pârghia de lichidare a suveranității monetare a țărilor aglutinate în cadrul UE.
Nu putem trece cu vederea nici “Spațiul Schengen” care este proclamat drept “una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european”, precum și “cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume”. În acest context este de-a dreptul ridicol să pretinzi că te-ai opune politicii imigraționiste și amestecului de populații care afectează identitatea națională și dăinuirea în spațiul istoric al fiecărei națiuni și în același timp să nu militezi pentru desființarea așa-numitului “Spațiul Schengen”. Să pretinzi că lupți pentru “Europa Națiunilor” rămânând înlănțuit de toate aceste structuri imperiale și antinaționale este dovada unei grave erori. Să lăsăm simpatia publicului larg pentru Schengen. Omul de rând este preocupat de găsirea unui loc de muncă mai bine plătit, el nu judecă în categoriile unui Guy Standing și nu cunoaște noțiunea de precariat (vezi: “The Precariat: The New Dangerous Class”/ “Precariatul: Noua clasă periculoasă”)
Pe lângă oportunitățile de angajare la muncă în țări străine, oferite prin libera circulație, procedeul prin care sunt surpate veniturile angajaților din țările gazdă și vulnerabilizate economiile țărilor abandonate de către “precariat”, spațiul de liberă circulație vine să mai satisfacă o nevoie artificială, indusă de către strategii globalismului: turismul. Aici nu mă pot abține de la trimiterea la cartea încă unui scriitor francez, Nicolas Bonnal “Apocalypse Touristique: la Destruction Consentie du Monde” (“Apocalipsa turistică: distrugerea consensuală a lumii”).
“Nomadismul de masă” ca parte a strategiei globaliste de amestecare a raselor, popoarelor și religiilor până la omogenizare totală, despre care scrie filosoful și paleo-conservatorul american Paul Gottfried, nu mai este perceput ca o maladie a vremurilor de azi, ci ca un drept fundamental. Iar “patrioții” adunați recent la Madrid nu fac o excepție în acest sens.
De fapt, retorica adaptată la chingile procustiene ale unui Trumpism ca marketing politic al elitelor globaliste nu le îngăduie acestor politicieni lipsiți atât de gândire autonomă, cât și de independență decizională să încalce regulile stabilite de către Comitetul Central al Partidului Trumpist.
Originile Europei în accepția talmudiștilor
Manifestul “patrioților europeni” conține o teză obligatorie pentru limba de lemn a nomenclaturii politico-mediatice și academice europene, care face parte din miturile fondatoare ale regimului de ocupație cognitivă și colonizare mentală impusă națiunilor europene de către profitorii în urma WWII. Este vorba despre următoarea construcție manipulatorie:
Noi credem într-o Europă:
…care protejează și celebrează identitatea, tradițiile și obiceiurile sale europene, fructe ale patrimoniului său greco-roman și iudeo-creștin”.
Diversiunea indusă, alimentată și cimentată de către cercurile sioniste obsedate de menținerea unei supremații asupra popoarelor este următoarea îmbinare de cuvinte oximoronică: “iudeo-creștin”. Orice om cultivat știe că iudaismul tradițional, biblic, precreștin s-a împlinit prin Întruparea lui Hristos. Și că anume creștinismul ca Biserică mântuitoare reprezintă împlinirea tuturor profețiilor Vechiului Testament. Nu voi aprofunda acest subiect exploziv, ci doar voi aminti că acest concept de “iudeo-creștinism”, ce constituie o contradicție în termeni, a fost instituit de către Consiliul Vatican II, care de fapt a reprezentat triumful talmudiștilor asupra ierarhiei ecleziale catolice.
Cât privește caracterul apostatic și anticreștin al Conciliului Vatican II, vă invit să parcurgeți cartea Arhiepiscopului Marcel Lefebvre “Ils l'ont découronné”/“El L-au trădat pe El”. Iar pentru doritorii să înțeleagă caracterul subversiv al expresiei “iudeo-creștin” aș recomanda cartea lui Claude Timmerman, “Judéo-christianisme ― Travestissement historique et contre-sens idéologique”/Claude Timmerman, “Iudeo-creștinismul ― parodie istorică și interpretare ideologică greșită“.
Patriotism Israelo-conform ca demisie morală și capitulare politică
Și ca să nu credeți că este vorba despre o simplă inadvertență, vă rog să rețineți un detaliu cu o semnificație fundamentală pentru înțelegerea naturii acestei grupări și a sforarilor din spatele ei. Summitul de la Madrid confirmă o dată în plus proverbul că divalolul se ascunde în detalii. Astfel, aflăm că bravii suveranişti au adoptat în aplauze furtunoase și cu urale îndelungate o hotărâre care îi demască fără drept de apel. Și anume, această cohortă politică a primit în rândurile sale în calitate de observator oficial partidul Likud din Israel.
Iată o știre de pe contul Twitter/X al acestei structuri politice: “Salutăm călduros Partidul Likud în calitate de membru observator. Împreună, ne vom consolida legăturile și ne vom promova valorile comune ale democrației, libertății și patrimoniului cultural.”
Vezi postarea aici: https://x.com/PatriotsEU/status/1888500525420691921.
Pentru mai multe informații intrați și pe pagina Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Likud.
Ceea ce însă trebuie să se știe este faptul că avem de a face cu unul dintre cele mai radicale și teroriste partide din Israel, în prezent la guvernare. Iar sângerosul criminal internațional Benjamin Netanyahu este exponentul anume acestui partid. Amintim aici că de vreme ce “patrioții europeni” sunt afiliați ultra-sionistului Trump care l-a primit pe Netanyahu la 4 februarie la Casa Albă, nimic surprinzător în faptul că la distanța de câteva zile marionetele acelorași forțe și-au deschis ușile și inimile pentru a-i invita la masă pe asasinii patologici care comit acte de genocid chiar în aceste momente.
Vezi și cele două articole anterioare pe aceeași temă: https://arcaluinoe.info/ro/blog/2025-02-08-r4iugm0q/; https://arcaluinoe.info/ro/blog/2025-02-08-0tj5o4i7/.
De remarcat că îmbrățișările fraterne ale falșilor patrioți europeni cu sioniștii au loc tocmai pe fundalul unei revolte masive a țărilor lumii contra războiului genocidar din Gaza, precum și contra intențiilor Casei Albe de a deporta întreaga populație autohtonă din Sectorul Gaza în țările vecine, care deja au respins această propunere criminală.
Pe lângă servilismul ticălos, manifestat de acești pretinși lideri naționali față de sioniști, ei expun unor riscuri majore siguranța națională a propriilor țări. Având o populație de multe milioane de musulmani în Europa, a cocheta cu călăii coreligionarilor acestora din Palestina, Liban și Siria este dovada unui oportunism vecin cu nebunia.
Antecedente filo-sioniste ale “patrioților europeni”
Este cazul să amintim aici cum giganții suveranismului european și-au demonstrat servilismul față de regimul sionist din Israel cu ocazia emiterii unui mandat de arestare la 21 noiembrie 2024 pentru crime de război și crime împotriva umanității pe numele premierului Benjamin Netanyahu și a ministrului apărării Yoav Gallant de către Curtea Penală Internațională. Amintim și următorul aspect. Mandatul împotriva lui Netanyahu este primul împotriva liderului unei țări democratice susținute de Occident pentru crime de război. 125 de state membre ale CPI sunt acum obligate să îi aresteze pe Netanyahu și Gallant dacă intră pe teritoriul lor, inclusiv Franța și Regatul Unit.
Și iată că chiar a doua zi, la 22 noiembrie 2024, campionul absolut al suveranismului filo-sionist, premierul ungar Viktor Orban execută cu docilitate ordinul primit de la stăpâni și declară că țara lui va sfida hotărârea CPI și că Satanyahu este așteptat cu brațele deschise la Budapesta. Vezi:
https://www.rferl.org/a/orban-netanyahu-icc-arrest-warrant/33211909.html.
Imediat după Orban a urmat declarația liderului partidului Lega din Italia, vicepremierul Mario Salvini. Iată ce spunea acesta, fiind citat de eunews.it:
Poziția lui Orbán a deschis calea vicepremierului italian Matteo Salvini, care chiar a numit mandatul CPI “pro-islamic”. Salvini speră “să se întâlnească în curând cu oficiali ai guvernului israelian”, adăugând că “dacă Netanyahu ar veni în Italia, ar fi binevenit. Criminalii de război sunt alții.
― https://www.eunews.it/en/2024/11/22/netanyahus-arrest-warrant-challenges-the-strength-of-international-law-eu-countries-already-divided/; https://www.ansa.it/english/news/2024/11/22/netanyahu-would-be-welcome-in-italy-says-salvini_1158f1c4-f9a2-45ef-a080-54728e42f077.html
În acel moment au fost făcute o multitudine de declarații din partea diverșilor oficiali, unii recunoscând decizia CPI, alții sfidând-o. Însă aici ne interesează doar “patrioții europeni”.
Menționăm aici și declarațiile făcute în același spirit de către candidatul fatal la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, care a repetat de mai multe ori că nu va ține cont de decizia CPI și că imediat ce la fi ales va face două lucruri. Îl va invita pe Netanyahu la București și va muta ambasada României de la Tel-Aviv la Ierusalim. Asta ca să nu se uite că și acest pretins suveranist nu e decât o slugă ticăloasă a sioniștilor care mai nou poartă masca lui Trump.
https://www.youtube.com/watch?v=kGlDTicvAlc.
Astfel, putem trage concluzia fermă că politicienii auto-declarați “patrioți europeni” sunt perfect Israelo-conformi. În plus, fiind emanația lui Trump care s-a înfrățit cu tehnocrați de teapa lui Elon Musk, este clar că imitatorii lui europeni sunt și ei parte a surogatului ideologic numit “tehno-populism”.
De altfel, merită să menționăm în mod special că cele două fațete ale ale suveranismului pro-Trump sunt Sionismul și Tehnocrația.
Alte breșe în programul “patrioților europeni”
Am observat că printre nemulțumirile față de excesele birocrației de la Bruxelles ale “patrioții europeni” este și “agenda verde” cu întregul mit al pretinselor schimbări climatice antropogene. Ceea ce nu deloc rău, dimpotrivă. Dar n-am observat nici o preocupare în discursul public al acestora față de Agenda 2030 a ONU (ca și față de ONU în calitatea ei de principal instrument al forțelor globaliste!), nici față de ofensiva Inteligenței Artificiale sau față de instaurarea unei tiranii digitale mondiale. N-am auzit nimic nici despre planul în curs de desfășurare rapidă de lichidare a banilor lichizi și impunere a CBDC. Nici față de avansarea fulgerătoare a celor doi monștri ai zilei de azi, Tehnocrația și Transumanismul. Vezi în acest sens cartea autorului american Patrick Wood, “The Evil Twins of Technocracy and Transhumanism”/“Gemenii malefici ai tehnocrației și transhumanismului”).
Deseori un om politic sau o grupare politică trebuie apreciată nu în funcție de ce declară, ci în funcție de ce evită să rostească în public. În cazul “patrioților” noștri nu e diferit. Asumându-și postura ingrată de derivativ politic al trumpismului, adică de lachei ai stăpânilor Casei Albe (a nu se confunda cu Trump!), bravii noștri patrioți ocolesc cu grijă orice “subiect sensibil”.
Orice patriot european autentic trebuie să aibă pentru americani doar un singur îndemn: “Yankee, Go Home!”.
Teze pentru o platformă a unor patrioți adevărați
Acum să ne imaginăm cum ar putea arăta un program minimum al unor patrioți europeni adevărați. El s-ar axa întâi de toate pe demantelarea sistemului politico-juridic, financiar-economic și militar, impus de către învingătorii anglo-americani în cel de-al Doilea Război Mondial popoarelor Europei continentale. Iată câteva posibile puncte dintr-un astfel de program:
- Desființarea Uniunii Europene prin retragerea țărilor membre din acest conglomerat de state.
- Dizolvarea blocului politico-militar NATO aflat sub controlul SUA prin retragerea țărilor membre din această alianță și crearea unei coaliții de militare din țările europene.
- Restabilirea suveranității monetare prin: desființarea Băncii Central Europene, restabilirea monedelor naționale a fiecărei țări, preluarea controlului asupra Băncilor Centrale (Naționale) de către fiecare stat apare, retragerea din sistemul Băncii Reglementelor Internaționale.
- Respingerea categorică a planurilor de lichidare a banilor lichizi și de introducere a CBDC.
- Restabilirea suveranității economice a fiecărei țări prin revizuirea legislației interne, a acordurilor multilaterale și bilaterale care instituie regimului de liber-schimb. La baza înrobirii statelor și a popoarelor de către marele capital stau “cele 4 libertăți fundamentale ale UE”: libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
- Renunțarea la principiul subversiv impus de plutocrația mondială a “pieței comune”. Investițiile străine și importurile vor fi reglementate în funcție de interesele economiei naționale ale fiecărei țări.
- Retragerea din Organizația Mondială a Comerțului, precum și renunțarea la cooperarea cu FMI și Banca Mondială.
- Apărarea familiei tradiționale formate prin uniunea liber consimțită dintre bărbat și femeie.
- Interzicerea manifestărilor publice ale deviațiilor sexuale. Pedepsirea penală a propagandei LGBT, a transgenderismului și a feminismului.
- Interzicerea pruncuciderii denumite în mod fals “avort”.
- Limitarea circulației contraceptivelor.
- Dizolvarea tuturor organizațiilor secrete și a lojilor masonice, care subminează statul, viciază raporturile din societate și asigură promovarea unor interese de tip ocult și mafiotic.
- Abandonarea politicii ateismului de stat camuflat sub masca laicității/secularismului, care surpă civilizația europeană creștină și dizolvă identitatea popoarelor europene.
- Reintroducerea în învățământul public a educației religioase, a creaționismului și a moralei creștine.
- Denunțarea Agendei 2030 a ONU. Revizuirea relațiilor fiecărei țări cu ONU pentru a se pune capăt dictatului forțelor globaliste care operează în numele acesteia.
- Retragerea din OMS, GAVI și alte organizații care impun vaccinismul genocidar.
- Renunțarea la orice tip de vaccinări obligatorii impuse de la naștere și anularea așa-zisului “calendar național de vaccinare”.
- Renegocierea unor acorduri politico-militare și economice dintre țările europene care să-i redea continentului nostru relevanța geopolitică necesară pentru a putea reprezenta o forță capabilă să dialogheze cu țări precum SUA, Rusia și China de la egal la egal.
- Asumarea adevărului că la baza civilizației europene se află credința creștină în Întruparea și Învierea Mântuitorului lumii Iisus Hristos.
- Stoparea invaziei populațiilor extra-europene și non-creștine în țările Europei.
Acestea ar fi doar unele principii demne de numele unei platforme cu adevărat patriotice. Altminteri domnii adunați în cohorta “patrioților” pot fi luați în serios doar de către cei care sunt victimele manipulării și ale ingineriilor sociale.
Concluzii
Am arătat mai sus că retoricele “patrioților europeni”, chiar dacă conțin anumite idei perfect valabile și demne de toată susținerea, acestea sunt insuficiente pentru un program politic cu adevărat patriotic. Sindromul fostei nomenclaturi comuniste din perioada Perestroika trebuie depășit. Ziua de azi reclamă lideri puternici, temerari și vizionari. Și aici cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos se potrivește de minune:
Nimeni nu coase la haină veche petic dintr-o bucată de stofă nouă, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură şi mai rea.
Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi.
― Marcu, 2:21-22
Altfel zis, nu putem trece la o etapă istorică nouă cu oameni vechi, nici cu idei expirate. Fără demantelarea totală și metodică a miturilor fondatoare, a discursului dominant și a instituțiilor internaționale create după 1945 este imposibil să fie construită o lume nouă. Nu se poate zidi nimic durabil pe o temelie putredă. Dar întrucât “patrioții europeni” caută să păstreze intactă baza ideologică, instituțională, politico-juridică și economică a vechiului sistem, ar fi absurd să așteptăm de la ei altceva decât obediență față de plutocrația tehnocratică și implicit accelerarea extincției rasei umane.
Avem nevoie de un salt paradigmatic radical, îndrăzneț și ireversibil. Iar asta implică asumarea stării de război total, multidimensional și nimicitor pe care îl poartă elitele luciferiene împotriva rasei umane. Suntem cu toții țări-țintă și persoane-țintă în această agresiune demonică a tehnocrației. Dacă nu vrem să dispărem subit și iremediabil, trebuie să spargem tiparele gândirii comune. Și să ne aliem cu Hristos în lupta noastră spirituală și politică împotriva hidrei cu mască de salvatori de tipul lui Trump și Elon Musk.
