În ultimii ani toată lumea vorbește despre inevitabilitatea celui de-al Treilea Război Mondial. Subiectul este în top ca urmare a războiului din Ucraina. Lumea este împărțită convențional în două tabere: pe de o parte Rusia (cu singurul ei aliat militar oficial, Coreea de Nord), iar pe de altă parte Ucraina, susținută de țările occidentale (UE, Marea Britanie și SUA, ultima simulând ritualic eforturi de mediere a conflictului, dar continuând să furnizeze bani, armament și informații Kievului).
Fiecare dintre cele două tabere își are propriile „capete vorbitoare” în persoana politicienilor de vârf și a propagandiștilor, ambele categorii de actori publici lansând mesajele comandate de către sforarii din umbră. Ca de obicei, în spatele scenei stau aceleași elite malefice, care au pregătit și au pus în aplicare cele două războaie mondiale precedente, centrul de comandă fiind invariabil la City of London.
Scopul de bază al acestui nou măcel mondial este distrugerea definitivă a rasei albe, purtătoare a civilizației greco-romane și creștine. Desigur, alături de popoarele europene și statele cu origini pe continentul nostru, vor fi devastate și alte națiuni. Noul război mondial este parte a strategiei masonice Ordo ab Chao (Ordine din haos), care presupune demolarea din temelii a unei orânduiri sociale pentru a fi înlocuită cu o paradigmă de organizare a societății radical diferită. Duhul distrugerii „lumii vechi”, prezent în imnul de tristă faimă a stângiștilor „Internaționala”, este din nou resuscitat.
Declanșarea falsei pandemii Covid-19 a fost definită de către sinistrul Klaus Schwab drept „accelerator istoric”. Iar afirmația că „lumea nu va mai fi niciodată cum a fost” este un laitmotiv central al cărții „COVID-19: Marea Resetare” (COVID-19: The Great Reset), scrisă de Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial (WEF), împreună cu Thierry Malleret. Pandemia este descrisă de către aceștia drept o „oportunitate de aur” pentru a accelera transformările structurale, economice, sociale și instituționale. „Ruptura istorică” anunțată de către acești crainici ai întunericului a fost însoțită de negarea „vechii normalități” în favoarea instituirii „noii normalități”.
Adică, altfel zis, începând cu anul 2020 elitele mondialiste care controlează jocul internațional ne-au servit o „stare de urgență permanentă”, menită să provoace o stare de frică generalizată, aceasta determinând o paralizie volitivă și o maximă maleabilitate a maselor supuse acestui război psihologic și cognitiv.
Operațiunea de asasinare în masă a populației mondiale prin injectări a fost și rămâne un instrument extrem de eficient, care provoacă în continuare o rată de decese majoră. Și totuși, armele biologice de distrugere în masă, puse în aplicare în cadrul campaniei anti-Covid, în mod evident nu satisfac rigorile strategilor hiper-clasei mondiale. Mai ales că șocul enorm provocat de măsurile draconice și liberticide sub acoperirea falsei pandemii a avut și un efect benefic. Și anume, a trezit la realitate un număr impresionant de oameni din întreaga lume, care a început să se documenteze temeinic asupra „conspirației sataniste”, care operează în spatele cortinei.
În acest sens, noul război mondial în continuă extindere trebuie privit ca o continuare directă a fazei anterioare cu pretext sanitar. Faza anterioară a permis un transfer fără precedent în istorie a activelor la scară mondială în proprietatea unei caste care controlează deopotrivă banii, tehnologiile înalte și, implicit, politica internațională. Însă totuși masele n-au devenit suficient de maleabile, chiar dacă toate ingineriile sociale menite să facă mintea omului tot mai elastică funcționează la turații maxime. Cultura pop, sportul ca spectacol, maladia colectivă a turismului, revoluția sexuală, urmată de revoluția transsexuală, spălarea pe creier prin mass-media, individualismul egolatru, apatrid și ateu, hedonismul, demasculinizarea și, în paralel, feminismul agresiv au determinat de mai multe decenii alienarea, debilitarea, devastarea cognitivă și paralizia volitivă a rasei albe.
Adică, altfel zis, au fost create toate condițiile pentru a împinge popoarele într-un nou război mondial fără nici un risc pentru elite că ar putea apărea revolte îndreptate spre vârful piramidei. Ura este cultivată „pe orizontală”. Rușii au fost condiționați timp de decenii să-i urască de moarte pe ucraineni, iar ucrainenii pe ruși. Mai larg, toate popoarele europene sunt programate să urască Rusia, de parcă regimul Putin ar exprima aspirațiile poporului rus aflat sub o cruntă tiranie de tip mafiot.
În cadrul efortului metodic de pregătire a unei extinderi majore a WWIII e de remarcat „misiunea pacifistă” a regimului sionist de la Washington în frunte cu păpușa Trump. Acestuia îi revine sarcina de a „adormi vigilența” Kremlinului. Astfel, ramolitul farsor Trump, secondat de către cei doi exponenți ai sectei hasidice sataniste Chabad Lubavitch, Jared Kushner și Steve Witkoff dănțuiesc în fața lui Putin ca șarpele în fața iepurelui hipnotizat.
De altfel, pacifismul Casei Albe și prietenia lui Trump cu Putin amintește de anumite precedente istorice. Timp de mai mulți ani de zile Regele George al V-lea și vasta lui rețea de diplomați l-au tot asigurat pe Kaizerul Germaniei Wilhelm al II-lea de cele mai cordiale sentimente, în timp ce a uneltit discret la crearea unei alianțe antigermane cu Franța și Rusia, în care au fost atrase Belgia și Italia.
Personal nu m-aș mira dacă senilii conducători ai Rusiei s-ar lăsa impresionați de vorbele dulci ale diplomației americane. Vladimir Putin ( 74 de ani) are în pozițiile cheie ale politicii externe doi dinozauri, Ministrul de Externe, Sergey Lavrov (76 de ani) și consilierul prezidențial pentru relații externe, Yuri Ushakov (79 de ani). Ambii au stat destui ani în SUA pentru a fi fascinați de splendorile Americii și flatați de bunăvoința acesteia față de o Rusie mereu obsedată să privească de jos în sus, cu un anume complex de inferioritate, hiperputerea respectivă.
Desigur, la Moscova trebuie să fie și personaje mult mai proaspete intelectual și mai bine informate asupra planurilor „mâinii ascunse”/„ocultei mondiale”. Printre aceștia în mod sigur este și trimisul special al sectei Chabad Lubavitch, rabinul șef Berel Lazar, adjunctul șefului administrației prezidențiale, Sergey Kirienko (Izraitel), propagandistul numărul unu Vladimir Soloviov (Shapiro), Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe și reprezentant special al președintelui în negocierile cu complicii și conaționalii săi de la Washington, Kushner și Witkoff. Dar nu sunt convins că aceștia își împărtășesc aceste informații cu superiorii lor.
Acum, revenind la titlul acestui material, precizez următoarele. El este inspirat de propaganda oficială a Kremlinului, potrivit căreia regimul de la Moscova ar fi dornic să pună capăt cât mai repede războiului din Ucraina.
Nu punem la îndoială faptul că uneltitorii unui nou război mondial se află în Occident. Nici nu negăm faptul că regimul (sionist) Zelensky face jocul acestora. Toți aceștia merită cele mai dure critici. Dar să vedem ce face campionul pacifismului Putin și regimul său din data de 24 februarie 2022 și până în prezent. Dacă tot ce întreprinde puterea de la Moscova pe teritoriul Ucrainei în ultimii ani se încadrează în vreo logică legată de dorința de a pune capăt cât mai curând posibil războiului, am vrea să înțelegem și noi cum anume se manifestă această dorință. Asta pentru că doar declarațiile ritualice, lansate zilnic de către trubadurii Kremlinului nu pot acoperi ploaia de rachete și drone lansate fără oprire împotriva Ucrainei. Mi se va spune că și Kievul procedează la fel. E adevărat. Și atunci, care e soluția? Distrugere reciprocă până la demolarea definitivă a celor două state? Aruncarea întregii lumi într-o conflagrație nucleară din care nu se va alege nici un învingător?
De altfel, remarcăm și de această dată că „partida războiului” de la Moscova amenință zilnic lumea că va folosi arme nucleare nu doar împotriva Kievului, ci și împotriva oricărei țări membru NATO, dacă acestea vor deranja prea mult eforturile militare ale Kremlinului. Printre cei care se remarcă în mod special cu amenințări nucleare se remarcă Dmitri Medvedev, ex-președinte, Vladimir Soloviov, Sergey Karaganov și încă o întreagă cohortă de oameni iresponsabili sau poate mai curând provocatori.
Iar opinia publică internațională chiar dă crezare unor astfel de amenințări. Asta în timp ce pentru orice om lucid e clar că e vorba doar despre o formă destul de rudimentară a propagandei de război. Moscova n-a uitat că nu este singura posesoare a armelor nucleare, iar o eventuală recurgere la acestea ar provoca o reacție simetrică a „partenerilor occidentali”. Însă discursul respectiv servește perfect strategia tensiunii permanente.
Acum, dacă Rusia e condusă într-adevăr de niște oameni responsabili și dornici să pună capăt războiului, atunci de ce nu face nimic în acest sens, ci dimpotrivă, intensifică atacurile contra Ucrainei? Și care ar fi, în accepția Kremlinului, stația terminus în acest război?
Oficialii ruși nu avansează nimic concret în acest sens. Sunt ei gata să-și retragă integral trupele de pe teritoriul Ucrainei, inclusiv din Crimeea? Nu. Asta ar însemna o sinucidere politică pentru regimul Putin. Sunt ei în stare să învingă categoric pe frontul de luptă? Nu. Pentru că asta ar necesita o mobilizare majoră în Rusia, ceea ce ar putea provoca revolte majore. În plus, ar trebui ca întreaga economie națională a Rusiei să fie trecută pe picior de război. Poate Putin face așa ceva? Nu. Pentru că oligarhii și mafioții care l-au adus la putere și îl tolerează, adevărații stăpâni ai economiei naționale a Rusiei nu doresc așa ceva.
Ar putea oare Putin să-și dea demisia pentru a detensiona relațiile cu Ucraina și a lăsa loc altui conducător, care ar fi liber de povara intervenției militare în Ucraina? Nu. Din cel puțin două motive. 1. Clica din anturajul lui e dispusă să-l mențină cât mai mult timp posibil, deoarece asta îi asigură privilegiile și controlul asupra statului rus. 2. Însuși Putin este obsedat de propria funcție, tocmai de aceea a și distrus Constituția, asigurându-și un mandat pe durata întregii vieți.
Poate oare Kremlinul să recunoască faptul că însăși invazia militară în Ucraina a reprezentat o capcană geopolitică pentru Rusia, urzită timp de ani de zile de către cei care pregătesc cel de-al Treilea Război Mondial? Nu. Pentru că și asta ar însemna o sinucidere politică.
Cei care au atras Rusia în această cursă strategică majoră nu vor rata șansa de a continua alimentarea conflictului până la deznodământul prestabilit. Indiferent cât de mult va fi slăbită armata ucraineană. La nevoie, românii, moldovenii, polonezii și balticii pot fi scoși la înaintare oricând. Mai ales că o operațiune sub drapel fals poate surveni în orice moment. În plus, în condițiile de azi nu efectivul uman este determinant, ci noile tehnologii militare. Noile generații de drone sunt doar un exemplu în acest sens.
Ca să înțelegem mai bine ce ni se pregătește, ar fi bine să aruncăm o privire asupra lucrării „Război perpetuu pentru pace perpetuă” („Perpetual War for Perpetual Peace”, 1969) de Harry Elmer Barnes. Și încă un exemplu în același sens. Războiul permanent dintre Oceania și Eurasia în romanul distopic „1984” de George Orwell este un conflict fără sfârșit, care menține puterea totalitară a Partidului prin controlul absolut al populației.
Pe ruinele lumii pe care o distrug la ora actuală cei din spatele cortinei deja se ridică monstruoasa tiranie tehnocratică, cea care e instaurată în egală măsură atât în Rusia, cât și în Ucraina, atât în Occidentul colectiv, cât și în țările BRICS. Ultimul război mondial în curs de desfășurare este un nou „accelerator istoric”, la fel ca și Covidul, doar că mult mai violent și mai sângeros.
